die Versichertenkarte di fer-SI-șer-ten-kar-te
cardul de sănătate (de asigurare)
În Germania, la fiecare vizită dai „die Versichertenkarte” (cardul de la casa de asigurări de sănătate, „die Krankenkasse”) la recepție. Turiștii din UE folosesc cardul european (EHIC / „die EU-Versichertenkarte”). Fără card, des plătești ca „Privatpatient” (privat).
das Rezept das re-ȚEPT
rețeta
„Das Rezept” îl duci la „die Apotheke” (farmacie) ca să iei medicamentul. Multe medicamente sunt „rezeptpflichtig” (numai cu rețetă). Azi rețeta e des electronică („das E-Rezept”), o iei cu cardul sau cu un cod în aplicație.
die Überweisung di ü-ber-VAI-zung
trimiterea la specialist
„Der Hausarzt” (medicul de familie) e primul punct de contact. Pentru un specialist („der Facharzt”) primești des „eine Überweisung”. La unii specialiști poți merge și fără, dar trimiterea ajută la programare și la decont.
die Krankschreibung di KRANK-șrai-bung
concediul medical (scutire)
„Die Krankschreibung” (oficial „die Arbeitsunfähigkeitsbescheinigung”, scurt „die AU”) e adeverința pentru angajator că ești bolnav. Des e nevoie de la a 3-a zi de boală; medicul o trimite azi electronic la „die Krankenkasse”.
das Wartezimmer das VAR-te-țim-er
sala de așteptare
În „das Wartezimmer” aștepți să fii strigat pe nume. Chiar și cu programare („der Termin”) poți aștepta — vin întâi urgențele. Când intri la cabinet, un „Guten Tag” politicos e normal.